joi, 20 decembrie 2012

Ce sfat credeti ca ne-ar da Victorita?

Sper ca toate postarile din aceasta luna sa va fi adus ceva folositor. Inchei sirul acestora cu cateva cuvinte despre prietena noastra Victorita.

Se vorbeste mult in aceste zile despre sfarsitul lumii in loc sa vorbim mult mai mult despre Nasterea Domnului. Daca vorbele despre sfasitul lumii ne fac sa ne dorim iertarea greselilor si indreptarea noastra, subiectul este binevenit dar daca ne paralizeaza de frica si ne impinge spre purtari nerationale, subiectul acesta este de plans.

Pentru Victorita, sfarsitul lumii a inceput in primavara, cand a aflat ca are cancer in ultima faza, la 44 de ani. Ordinea din mintea ei a ajutat-o sa nu se ingrozeasca de aceasta veste, chiar daca s-a speriat. S-a pus pe treaba, cautand solutii de salvarea trupului si mai ales a sufletului. Ordinea si linistea din mintea ei, au dus-o in ultima saptamana de viata, exact acolo unde putea primi cea mai mare alinare; s-a inchinat sfintelor moaste pe care si le-a dorit foarte mult sa le atinga, s-a spovedit si a primit Sfanta Impartasanie. ultima suflare si-a dat-o acasa, linistita, la cateva zile, pe perna ei, smerita, asa cum si-a purtat si boala cu toate ca stia care va fi deznodamantul. Era o fata iubita de familie si prieteni dar cel mai mult a contat pentru ea ca a fost iubita de Dumnezeu. Dovada si aceasta ultima saptamana din viata ei. 

Nu stiu daca va veni sau nu sfarsitul lumii maine si nici nu ma sperie aceste vesti. Cel mai mult ma sperie gandul ca Hristos nu imi va gasi inima si mintea pregatite sa Il primeasca.

Daca bucuria Impartasirii cu Hristos as fi gustat-o singura, poate as fi crezut ca este doar o iluzie. Am vazut-o insa si pe Victorita imediat dupa ce s-a impartasit cu Sfintele Taine si am simtit bucuria din inima ei si cat de repede a intrat si ea in inima mea: ca o sora dar si ca  o fiica. Am imbratisat-o si am intrebat-o atunci daca vrea sa fie fetita mea. Mi-a raspuns cu un glas pe care il voi tine minte toata viata; Da vreau sa fiu mica si sa aiba cineva grija de mine.

In ultimii, trei ani am vazut cum a venit sfarsitul lumii de aici pentru multe persoane dragi mie. Cu gandul la ele, am scris toate postarile din aceasta luna, profitand de perioada postului pentru ca simt ca nu am facut tot ce imi statea in putinta ca pentru fiecare sfarsitul sa fie crestinesc. 

Singurul sfat pe care banuiesc ca ni l-ar da prietenii plecati daca s-ar intoarce de dincolo, cred ca ar fi doar in legatura cu modul in care ne gaseste sfarsitul drumului in viata de aici pentru ca de el depinde inceputul drumului in viata de veci.

Pentru asta vrea Hristos sa fie prezent in inimile noastre. Sa ne invete cum sa traim. Ce va fi maine, doar Dumnezeu stie.

Astazi este joi, Inaintepraznuirea Nasterii Domnului si ziua Sfantului Ignatie Teoforul, Episcopul Antiohiei, cel care atunci cand era mic a fost luat in brate de Hristos si dat spre exemplu, dupa cum citim in viata sa:
...chemând la sine pe pruncul Ignatie, l-a pus în mijloc şi, cuprinzându-l, l-a luat pe mâini zicând: De nu vă veţi întoarce şi nu veţi fi că pruncii, nu veţi intra întru împărăţia cerurilor şi cine va primi pe un copil ca acesta întru numele Meu, pe Mine mă primeşte.
Sfintele Sarbatori ne asteapta sa le petrecem. Mai avem un pic de timp sa ne pregatim.

Am pregatit si eu cate ceva de pus pe masa si sper sa fie bine primite spre iertarea greselilor mele:
  • Toti vrem sa fim iertati 
http://adriana-dardindar.blogspot.ro/2012/12/toti-vrem-sa-fim-iertati.html
  • Invitatie la petrecerea de Craciun 
http://adriana-dardindar.blogspot.ro/2012/12/invitatie-la-petrecerea-de-craciun.html
  • Modele pentru adulti
http://adriana-dardindar.blogspot.ro/2012/12/modele-pentru-adulti.html
Daca v-am suparat cu ceva in acest an, va rog sa ma iertati.
.


Un comentariu:

Alex spunea...

Ce poveste impresionantă! O poveste adevărată de viaţă, cu tot ceea ce ne oferă ea: bucurie, suferinţă, încercări, regăsiri....
Ce sfat ne-ar da Victoriţa?
Sunt sigr că ne-ar sfătui să nu uităm nicio clipă că suntem copiii Tatălui ceresc şi să rămânem întru dragostea Sa nemărginită!